6983 poze   20153 vizite

01-Amintirea unei prietenii

Era o seara obisnuita de joi.Eu impreuna cu prietenii stateam la bar ca deobicei.Cu capul spriinit in podul palmei,stateam plictisita si ii auzeam pe fiecare in parte cum se plangeau.
-Serios?Nu v-ati saturat sa va plangeti !? spun jucanadu-ma cu paiul de la suc,
Cum era posibil sa fiu singura care nu beeam alcool?Uitandu-ma pe masa,fiecarea avea sticle sau pahare din ce in ce mai multe.Dar eu nu.Aveam o simpla sticluta de Sprite la 250 ml.Bine,doar Damon beea un GoldenBrau fara alcool.Da,numai ca el era la a2-a sticla.Ce prostii vorbesc,doar nu eram nebuna sa beau intruna numai sticle de suc.Sunt anormala daca nu consum alcool?Deja ma simt prost..Deja devine patetic acest discurs al meu in care doar imi plang de mila fara ca macar sa am un motiv bine definit.
-Chelss,ai patit ceva?spune Damon in timp ce imi pune mana pe umar.
-Da!Nu vedeti cum toti va plangeti de pomana?Nu observi ca sunteti toti patetici? Vai mi'am pierdut parintii..vai nu stiu ce..Consemnati-va cu asta!Asa a fost sa fie..
-Tu vorbesti de parinti?Tu ai parinti si nici macar nu ii respecti.Tu esti cea patetica,nu noi.spune Katy deja indignata de atitudinea mea.
-Nici macar nu stii ce s'a intamplat.Daca ma gandesc mai bine nimeni nu stie nimica despre mine sau viata mea.spun eu ridicandu'ma in picioare,sprijinita in podul palmei de la ambele maini.
-Si acu' sa ghicesc vrei sa ascultam povestea ta de viata plictisitoare,sa varsam niste lacrimi,poate chiar sa te ridicam in slavi.Dar fetita,vezi ca nu ti-ai gasit aici prostii.Du-te la clasa ta de copii retardati si putrezi de bogati si plangete la ei.Numai veni la noi cu teatru de 2 lei.spune Katy nervoasa uitandu-se fix in ochi mei.
Atunci ma hotarasem sa plec.Dar fara sa adaug macar niste vorbe ar fi zis lumea ca nu is eu.
-Am intels ca nu is dorita aici.Asa ca plec.Nu o sa ma aveti nevoie de mine sau sa vreti sa ma vedeti vreodata...spun indreptandu-ma spre usa si lasand in urma mea doar o lacrima.Cel mai rau imi pare ca pe unii dintre voi chiar v-am considerat prieteni.
Iesind din magazin am inceput sa fug spre scara blocului meu.
~In bar:~
-Eu plec dupa ea.E capabila de orice nebunie in momentul acesta.spune Damon ingrjorat dar aratand ca de obicei indiferent.
-Nu.Eu sunt cea mai buna prietena a ei.Si in clipa asta ma simt ca nu m'am comportant cum ar fi trebuit.Iar Katy nu crezi ca ai exagerat?spune Lil,apoi da pe gat ultimul pahar care il avea in fata.Mdea..cu asta se face 20.Acu' ca inca sunt treaza ma duc dupa ea.
In timp ce Lil a plecat,nu a putut ignora amenintarile lui Damon adresate lui Katy.
[Acum ca v'am mai povestit putin si despre ce s-a intamplat la bar sa ne intoarcem la mine.Nu va mai zic nimica de la bar ca nu s-a intamplat nimica special.]
Am ajuns la bloc.Eram asa de suparata,nervoasa si trista incat nu eram capabila nici macar sa urc scarile.M-am sprijinit de un perete interior al blocului,am inceput sa plang si incetul cu incetul sa alunec,pana am ajuns la pamant.Mi'am impreunat mainile,aducandu-le la nivelul capului si varsand lacrimile in ele.Deodata am simtit o simpla atingere pe umarul stang.Cu ochii plini de lacrimi,mi'am ridicat capul din palme si m'am uitat.Era Lil,Lil aceea care zambea orice problema ar avea.
-Ce vrei Lil?Nu trebuie sa te prefaci ca iti pasa de mine.Am inteles acum ca eram in plus.O sa trec peste.Am patit lucruri si mai grave in viata.spun eu cu o fata de catelus trist.
-Chiar crezi ca daca ma prefaceam pana acum mai eram acu' aici?Sau eram la bar si ma imbatam!?
-Poate ai dreptate.Dar stiam ca iti pasa de mine.La 23 de ani la cati am eu ..inveti unele lucuri bune.
-Stai!? Ai 23 de ani?Eu credeam ca ai 19 ani..spune ea derutata complet.
-La 19 ani am devenit nemuritoare.De aceea nu spun la nimeni varsta mea reala.Damon a spus ca asa e mai bine.
-Atunci de ce mi'ai spus cati ani ai?spune Lil suspicioasa.
-Pentru ca am incredere in tine.Pentru ca din clipa in care te-am vazut am stiut ca va fi o legatura intre noi.Pentru ca esti ca o sora pentru mine..
-Acu' is beata sau visez?Tu nu ai vorbi niciodata asa despre o persoana.
-Lil,mai stii atunci cand ai venit in oras?
-Daa..Imi amintesc ca nu te suportam.spune ea frecandu'si barbia cu mana.
-Apoi m-am despartit de Jake pentru tine.Sa fiu sincera chiar am tinut atunci la Jake.Poate nu tineam la fel de mult ca la Damon,dar tineam indeajuns de mult incat sa avem o relaatie de durata.Apoi ai aparut tu.Simteam ca el te iubeste.Stiam ca voi doi trebuie sa fiti impreuna.Asa ca am renunat la el pentru tine,pentru voi.
-Glumesti,nu?spune ea incercand sa nu para la fel de speriata pe cat era.
Dar eu doar dau din cap in semn ca ,,nu". In acel moment stiind ca ii spun adevarul numai puteam scoate nici un cuvant.
Atunci Lil m-a imbratisat si a a varsat o singura lacrima.
-Daca spui vreodata ca am facut asa ceva te omor.spune Lil zambind.
Incep si eu sa zambesc.
-Vezi!Vezi am scos un zambet de la tine!
Eu imi pun capul pe umarul ei si incepem amandoua sa radeam.
-Acum ca am destins admosfera,imi spui si mie ce e cu acea poveste socaaanta?spune ea facnd semne de parca vorbeam despre fantome.
-Chiar vrei sa afli ce s-a intamplat?Sau doar sa stici acest moment amuzant.spun eu razand si impingand'o de umar in mod prietenos.
-Chiar vreau sa stiu.Si aveai dreptate,nu stiu cam nimica despre tine sau viata ta..Si acest lucru nefiind bun.Adica se presupune ca suntem cele mai bune prietene.spune ea pe un ton grijuliu.
-Chiar daca in acest moment sunt mult mai apropiata de Damon decat de tine.Chiar e ciudat.. Lui ii povestesc tot ce mi se intamplaa mie ... E normal ca cel mai bun prieten al meu sa fie un mosneag care a trait de secole,si care pe langa mai arata si super tare?Gata Lil de ce ai inceput sa te gandesti la Damon?Adica in ultimul timp am fost mai apropiat de el decat de ea.tot spunea Lil in cele mai intunecata colturi ale mintii ei.
-Deci..de unde sa incep?spun eu frecandu'mi barbia si uitandu'ma pe tavan.
-Ce zici de incput?
-Bine cand m-am nascut tata a intrat in salon iar mama...
-Poate putin mai departe,ce zici?spune ea panicata oprindu'ma inainte sa ii dau mai multe detalii.
-Doar glumeam.Vrei sa stii de ce imi urasc parintii,nu?spun eu strangandu'mi ganunchii la piept si barbia sprijinindumi-o in ei.
-Da,cam asta vreau sa aflu.spune punandu'mi mana pe umar si privindu'ma in ochi.
-Poi sa incepem..Eu nu de la inceput mi'am urat parintii.La varsta de 15 ani a inceput totul.
~Amintire:~
,,Era petrecerea de inceput de clasa a IX-a. Aum vei afla si motivul de ce numai beau eu alcool.
Petrecerea era minunata.Ma ditram pe cinste.Atunci a aparut un baiat pe nume Nikkolas, pe scurt Nick. Era mai mare ca mine dar m-am indragostit de el.Toata noaptea am flirtat.Eram in al 9-lea cer.Imi aminesc si discutia:
-Buna,frumoaso.spune el sarmant.
-Buna,necunoccutule.spun eu ridicand o spranceana si eu band dintr-o sticla de Wiscky.
-Nu a putut sa nu te remarc in seara asta frumoaso.Esti cea mai splendidaa din aceasta incapere.
-Ma flatezi..
Si asa a trecut timpul.M-am indragostit nebuneste de el.Intr-o seara ne'am propus sa ne intalnim. Am mers la hotel,m-a imbatat si m'am culcat cu el.
Cat eram u de beata imi amintesc si acu' ce mi'a marturisit.Mi'a martrisit ca este un vrajitor."
-Apreste-te putin!Vrajitorul Nikkolas?spune Lil panicata.



Albumul selectat nu contine nici o poza.







Comentarii album • 2
Nume:



anonim
lil 13 aprilie 2012  
superb capitol...
Răspunde Raportează
MistereleDinNewYork 13 aprilie 2012  
Chelss: Va urma..
Răspunde Raportează
Trimite mesaj Înapoi Nu poți trimite un mesaj fără conținut! Nu este permisă folosirea de cod HTML in mesaje. Mesajul nu a fost trimis din motive de securitate. Va rugam sa ne contactati prin email pe adresa office@sunphoto.ro Mesajul nu a fost trimis din motive de posibil spam. Va rugam sa ne contactati prin email pe adresa office@sunphoto.ro Mesajul nu a fost trimis din motive de posibil spam. Ati trimis prea multe mesaje in ultimul timp. A apărut o eroare în timpul trimiterii mesajului. Vă rog încercați din nou. Mesajul a fost trimis.